Flux RSS

Author Archives: alex.antonache

BUZĂU, 590 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Marți, 23 februarie 2021, a fost pusă în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.

Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a municipiului

Ilustrate maxime realizate cu mărcile emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi  emisiunii.

Palatul Comunal

 Este o clădire aflată în centrul orașului Buzău, România..

A fost construit în perioada 1899 – 1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu.

Bijuteria arhitectonică a Buzăului a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepția s-a făcut la 16 decembrie 1903, în prezența unor personalități ale vremii, precum Regele Carol I, prințul Ferdinand, Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman și alții..

Palatul Comunal  servește drept sediu al Primăriei și Consiliului Local al mumicipiului Buzău.

Conacul Marghiloman

Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau/

În prezent  conacul  găzduiește Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” unde sunt organizate diverse activități culturale destinate locuitorilor județului, dar și turiștilor interesați să descopere cât mai multe despre personalitatea lui Alexandru Marghiloman.

Catedrala Arhiepiscopală.

Catedrala arhiepiscopală «Înălţarea Domnului» şi «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost construită la iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002-2009, are formă de cruce şi este compartimentată tradiţional: pronaos, naos şi Sfântul Altar. Pictura a fost realizată în tehnica frescó de Pc. Pr. Petre Braşoveanu din Buzău.

Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”

Este un important liceu din Buzau, România . A fost numit după cărturarul și istoricul roman Bogdan Petriceicu Hașdeu. Fondat în 1867, este cel mai vechi liceu finanțat de stat din Buzău.

Tripla concordanță în maximafilie.

Pentru a clarifica problema celor trei concordanțe in maximafilie, postez această carte poștală maximă (maximum card), realizeazre personală, care îndeplinește perfect toate concordantele.

Mircea cel Bătrân

Domn al Țării Românești între 23 septemhrie 1386 –noiembrie 1384 și între ianuarie 1397 -31 ianuarie 1418. La Curtea de Arges.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești, a fost pusă în circulație o marcă postală la data de 17 iulie 1986, cu valoarea nominală de 2 lei.

Cu acest timbru, și cartea poștală Ed. Cartea Românească, am realizat această carte maximă. M-am deplasat la Curtea de Argeș chiar in ziua de 23 septembrie 1986, ziua când se implineau 600 de ani de la inscăunare, pentru a aplica stampila poștală.

Consider ca această maximă intrunește cele trei concordante stabilite in Ghidul pentru evaluarea exponatelor de maximafilie emis de Comisia FIP de Maximafilie la 28.08.2019, art. 4.3.4,  astfel:

Concordanța de subiect. Atât timbrul cât și cartea poștală ilustrată îl prezintă pe Mircea cel Bătrân.

Concordanța de loc. Obliterarea s-a facut cu stampila poștală de zi la Oficiul Poștal Curtea de Argeș, care in 1386 era capitala Țării Românești.

Data stampilei este 23.09.1986, când s-au îmlinit 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului.

Concordanța de timp. Marca poștalî a fost eimisăîn data de 17 iulie 1986, maxima fiind realizată după două luni, deci in perioada de valabilitate a mărcii.

 Astfel se realizează o triplă concordanță.

Aștept și alte păreri.

PASIUNILE REGILOR ROMÂNIEI (I)

Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 22 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale cu tematicaă: Pasiunile regilor României (I. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii.

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României: Carol I (echitația), Ferdinand I (botanica), Carol al II-lea (filatelia)  Mihai I (aviația).

Am realizat ilustrate maxime cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii,

Regele Carol I (1839 – 1914),

domnitor al României (1866-1881), rege al României (1881-1914).

Regele Carol I în ținută de ceremonie, cromolitografie  de Tadeusz Ajdukiewicz.

Având o educație militară, Carol I era pasionat de echitatie.  Era un  veritabil călăreț pe câmpurile de instrucție și pe câmpul de luptă al Războiului de Independență, la care trebuie adăugate impresionantele parade militare.

Carol I cu suita la ceremonia de încoronare, 10 mai 1881 – cromolitografie din Albumul Carelor simbolice, de Carol Popp se Szathmary

Ferdinand I (1865 – 1927),

rege al României (1914-1927).

Botanist erudit.

 

 A fost preocupat de domeniile artei, ale muzicii și chimiei, la care a adăugat însușirea limbilor străine: greaca, latina, engleza, rusa și franceza.

Pasiunea vieții sale era botanica. Era un bun cunoscător al numelor a numeroase plante din diferite regiuni ale României, atât al numelor latinești, cât și al celor în limba țării. Era îndrăgostit de zonele montane, de flora și fauna lor. A fost posesor și autor al unor valoroase ierbare.  

Carol al II-lea (1893 –1953), rege al României (1930-1940).

Carol al II-lea  la Expoziția Filatelică ”EFIRO 1932”.

Una dintre marile preocupări ale regelui a fost filatelia. A făcut parte din   lista celor mai importanți colecționari ai lumii, prin tematica colectiei si raritatea pieselor filatelice colectionate, de la primele emisiuni românești„Cap de bour”, la eseuri, varietăți tipografice, erori și variante de culoare, ale acelorași timbre. Valoroasa sa colecție i-a permis să ducă un trai decent în exilul din Portugalia.

Cu ocazia Expoziției EFIRO 1932 a fost emisă prima coliță filatelică a României, al cărei timbru reproduce portretul lui Carol al II-lea.

Mihai I  (1921 – 2017) rege al României (1927-1930) și (1940-1947).

Aviator pasionat și pilot profesionist

O pasiune nobilă a regelui Mihai I a fost cea a aviației.

 El este, primul monarh aviator din lume. A învățat să piloteze la Ghimbav. Și-a început instructajul la 20 de ani, pe un simulator de zbor. Obține brevetul internațional de pilot de gradul II în anul 1942. În anul 1944, regele Mihai I a primit brevetul de pilot militar, purtând cu mândrie uniforma militară a aviației române la festivitățile din țară și străinătate. Regele a efectuat aproape o mie de ore de zbor

În anii exilului, monarhul a fost nevoit să-și câștige existența ca pilot.În 1950, trăind în Elveția, obține postul de pilot profesionist pe avioane multimotoare ale SUA, fiind angajat ca pilot de sucursala de la Geneva a societății americane de aviație Lear Jet, având ca obligație execuția de zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.

.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE.

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011, adică în urmă cu 10 ani. Data la care se sărbătoreşte această zi este data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). „Fiind foarte român, Eminescu e universal”, spunea poetul Tudor Arghezi.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

Vneri, 15 ianuarie 2021, a fost lansată emisiunea de mărci poștale dedicată Zilei Culturii Naționale..  Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu(pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).

Am realizat cărți poștale maxime, cu timbrele emisiunii, ,cărțile poștale  Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iuie 1889)

Poet, prozator și jurnalist român, socotit drept cea mai importantă voce  poetică din  literature română, ”Lucefărul poeziei Românești”.

Ioan Slavici ( 1848 – 1925)

Scriitor, jurnalist și pedagog român,  membru corespondent al  Academiei Române.(din anul 1882)

 

Ciprian Porumbescu  (1853 -1883)

Violonist, compozitor, teolog şi mare patriot, creatorul primei operete româneşti – „Crai nou”.

 

COLECȚIILE MUZEELOR DISPĂRUTE

Vineri, 8 ianuarie 2021,  a fost lansată  emisiunea de mărci poștale cu tema Colecțiile muzeelor dispărute, dedicată aducerii aminte a unui muzeu  foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu.

Cele patru opere de artă reprezentate pe timbre sunt: Anastase Simu, bust sculptat de Frederick Storck; o natură statică pictată de Marius Bunescu: Pere; o Marină de Eugen Voinescu; Veneția, operă a pictorului Ștefan Popescu

Cu timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii, am reusit sa realizez in conditii grele, generate de pandemia prin care trecem, ilustrate maxime.

Muzeului Simu, înființat de colecționarii Anastase și Elena Simu,  a fost ridicat în formă de templu grecesc, și a fost inaugurat la 21 mai 1910.

Colecția muzeului cuprindea circa 1.200 de piese din toate genurile artistice: pictură, sculptură, grafică, artă decorativă.. În 1927, colecția, a fost donată statului român. 

Muzeul Simu a funcționat până în anul 1960 când a fost demolat pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din colecțiea muzeului se află astăzi la Muzeul Național de Artă ai României, iar o altă în colecția Simu de la Pinacoteca București.

Anastase SimuBustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. În present se află  în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Natură statică, Pere. Pictură  de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului

Marină de Eugen Voinescu, Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului. 

Veneția lui Ștefan Popescu, a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.

FLORI DE IARNĂ

Emisiunea de mărci poștale Flori de iarnă. afost pusă în circulație joi, 10 decembrie 2020, fiind ultima emisiune filatelică din acest an. Este formată din patru timbre cu valorile nominale  2,00 lei, 2,20 lei,5,00 lei,19,00 lei.

Ma-am străduit si de această dată să fac ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni, cprtile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Crăciunița (Steaua Crăciunului)  (Euphorbia pulcherrima)

Crăciuniţa, Floarea Crăciunului sau Steaua Crăciunului, este denumită ştiinţific Poinsettia sau Euphorbia pulcherrima (ceea ce se traduce prin „foarte frumoasă”), este considerată cea mai spectaculoasă plantă din specia Euphorbiilor şi îşi are originea în America Centrală. În lume se cunosc peste 100 de varietăţi de Poinsettia.

Detalii interesante (legendă)

Anemona de iarnă (Eranthis hyemalis) 

Popular i se mai spune omag de iarnă, iar științific – Eranthis hyemalis.
Planta este originară din zonele împădurite și apare primăvara devreme, făcîndu-și loc prin stratul de zăpadă.
Florile, în formă de cupe, sînt foarte decorative. Galbenul auriu intens al petalelor este precedat de un guleraș de frunze în formă de rozetă. Se deschid doar cînd soarele strălucește și se închid noaptea sau cînd cerul este acoperit de nori. Are o înălțime de 10 centimetri. Perioada de înflorire este februarie – martie.
Anemonia se expune în plin soare sau semiumbră. Prosperă în pămînt bogat în humus, bine drenat. Se evită excesul de umiditate, în special în perioada rece.
Se înmulțește prin bulbi, care pot fi plantați în ghiveci, jardinieră sau direct în pămînt. De reținut faptul că bulbii plantați în ghiveci nu sînt rezistenți la îngheț.

Crinul de apartament sau crinul de ghiveci (Hippeastrum sp.)

Este o plantă tropicală cu bulb, foarte apreciată pentru florile ei mari, catifelate în formă de trompetă, colorate în mod variat de la alb la roşu intens sau până la combinaţii incredibile de culori. După ce hibernează pe timpul verii și începutul toamnei, crinul de cameră începe să se dezmorțească și să ne bucure cu florile sale. Așa că după ce nu va mai avea flori, păstrează-l pentru că el te va răsplăti cu ele în fiecare an către final de noiembrie. 

Spânzul (Helleborus niger).

 Este o plantă veșnic verde, originară din zonele muntoase ale Europei. Are flori albe sau roz. Este cunoscută încă din Antichitate ca plantă medicinală, deși este foarte toxică. Este cultivată și ca plantă de apartament sau de grădină, înflorind de iarna până primăvara devreme

Din punct de vedere sistematic şi strict botanic, spânzul aparţine familiei Ranunculaceae, genului Helleborus, care cuprinde aproximativ 20 de specii de spânz, multe dintre ele crescând şi în România. Numele de Helleborus provine din greaca veche şi trimite cu gândul la puternicele proprietăţi vindecătoare ale plantei, cunoscute fără îndoială şi de antici, căci „elein” însemna rană, iar „bora” hrană. Este o plantă erbacee şi în ciuda denumirilor de trandafir de iarnă şi trandafirul Crăciunului, date de către occidentali, spânzul nu are nicio legătură cu trandafirii propriu-zişi, care aparţin familiei Rosaceae.

URSUL BRUN (Ursus arctos)

Romfilatelia a introdus în circulație, joi, 3 decembrie a.c., emisiunea de mărci poștale intitulată „Urși.

Pe cele patru timbre, având valorile nominale de 2 lei, 3,30 lei, 5 lei și 19 lei, este reprezentat ursul brun (Ursus arctos),  specie emblematică a faunei sălbatice din România.  

Am realizat ilustrate maxime cu aceste mărci poștale, cărțile poștale  Allex Collection . Am obliterat cu ștampila prima zi a emisiunii.

NUDURI ÎN PICTURA ROMÂNEASCĂ,Theodor Pallady (1871 – 1956)

Miercuri, 25 noiembrie a.c.,  a fost lansată emisiunea de mărci poștale „Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate opere de acest gen aparținând lui Theodor Pallady.Emisiunea este formată din patru mărci postale cu valorile nominale de 2,20, 3.30, 5, si 19 lei.

Cu aceste timbre și ștampila prima zi a emisiunii am făcut ilustrate maxime folosind, ca support, cărțile poștale Allex Collection.

Theodor Pallady a avut ascendenţă nobilă, s-a născut, crescut şi educat într-o familie veche de boieri din Moldova. Aşa s-a manifestat toată viaţa, ca un aristocrat, refugiindu-se în artă, pe care o consideră o necesitate, şi nicidecum o îndemânare.

Pallady a studiat până în 1889 ingineria la Politehnica din Dresda, luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, l-a sfătuit să plece la Paris. In capitala Franţei a lucrat în atelierul lui Jean Arman şi s-a înscris la Académie des Beaux-Arts.

În 1904 a revenit în ţară şi a expus la Ateneul Român şi la Saloanele Oficiale. A menţinut însă legatura cu Parisul, unde a deschis mai multe expoziţii personale. Strânsa prietenie cu pictorul francez Henri Matisse, cu care coresponda frecvent, a fost benefică de ambele părţi, în sensul unui schimb intens de opinii constructive.

Simbolismul perceput la început din perspectiva profesorului său, Gustave Moreau, este substratul multora din lucrările sale. De aici provine şi pasiunea lui de a picta nuduri şi natura statică.

Nudurile sale par a fi într-o permanentă întrepătrundere cu atmosfera interioarelor. Femeia apare ca un simbol al iubirii, şi mai puţin al dorinţei, ca o meditaţie asupra destinului

În anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române

Toujours du Baudelaireun omagiu dedicat de Theodor Pallady marelui poet simbolist. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

Femeie nud. Tabloul aparține Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.

Femeie pe canapea, Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

Nud la mare.. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.

DRAGA OLTEANU- MATEI

A plecat dintre noi  indrăgita actriță Draga Olteanu Matei, o stea de aur a scenei si filmului românesc. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Draga Olteanu Matei (n. 24 octombrie 1933, București – d. 18 noiembrie 2020, Iași) a fost o apreciată actriță de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Național București, în numeroase filme și la televiziune. Reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, Draga Olteanu Matei a avut un palmares foarte bogat. A jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune.

De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chirița” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu etc.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, în „Crima pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru.

În televiziune a făcut un cuplu cu regretatul Amza Pellea jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Marin miliardar”.

În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

CRĂCIUN 2020

Joi, 12 noiembrie 2020 a fost pusă în circulație, emisiunea de mărci poștale Crăciun 2020.

 Am reușit să realizez trei ilustrate maxime, folosind timbrele emisiunii, cărțile poștale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.

Timbrele cu valoarea nominală  de 1,90 lei ilustrează icoanele  Buna Vestire și Nașterea Domnului, iar timbrul coliței nedantelate cu valoarea nominală de 29 lei prezintă icoana Maica Domnului cu Pruncul . Icoanele se află pe catapetesma Catedralei Mântuirii Neamului(Catedrala Națională), din București.

Icoana Buna Vestire

Icoana Maica Domnului cu Pruncul

Icoana Nașterea Domnului