Miercuri, 21 octombrie 2020, a intrat în circulație emisiunea de mărci poştale 140 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României, alcătuită din șase timbre, o coliță nedantelată și un bloc filatelic, ce ilustrează Palatul Nou al BNR și clădirile sucursalelor teritoriale
La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.
Am realizat doua ilustrate maxime cu Palatal BNR și Sucursala București, urmând ca sa fac si cu celelalte sedii ale sucursalelor din țară, cu stampilele de poșta, deoarece ștampila prima zi a emisiunii nu asigură concordanța de loc,. Am folosit carți poșrale Allex Collection și ștampila prima zi a emisiunii.
Sucursala BNR din București
Clădirea fostei bănci Chrissoveloni este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București situată pe str. Lipscani nr. 16, În prezent se află în patrimoniul BNR. A fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino. Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. Astfel, clădirea a fost concepută cu două intrări, cea din str. Lipscani fiind destinată clienților băncii, iar cea de pe str. Stravopoleos, era destinată angajaților.
Între anii 1993-1998, Palatul Chrissoveloni a cunoscut un amplu proces de restaurare și consolidare sub coordonarea arhitecților Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică și Eliodor Popa. Premierea proiectului, prin care palatul și-a recăpătat strălucirea și soliditatea, de către Uniunea Arhitecților din România reprezintă o recunoaștere a valorii acestuia.
Palatul Nou al Băncii Naţionale a României,
Construcţia unei noi clădiri a BNR a fost provocată de extinderea progresivă a atribuţiilor băncii, mai ales în legatură cu organizarea şi supravegherea comerţului cu devize (1935) şi a circulaţiei metalelor preţioase (1938). Noul palat a fost construit în perimetrul cuprins între străzile Lipscani, Doamnei, Smârdan şi Egeniu Carada, urmând să modifice substanţial aspectul zonei, prin crearea unei construcţii masive, pe 5 etaje şi retragerea faţadei acesteia de la frontul străzii Doamnei.
Proiectul a fost elaborat de şeful Serviciului de Arhitectură al băncii, Radu Dudescu, împreună cu un grup de arhitecţi români (I. Al. Davidescu, N. Creţoiu, Gh. Nichitovici şi G. Vidraşcu). Construcţia palatului a început în anul 1940 şi trebuia sa fie încheiată, la roşu, în cursul anului 1941. Din cauza războiului, lucrările au decurs însă mult mai lent, fiind încheiate abia la mijlocul anilor ’50.
