Flux RSS

Iubește natura! Parcul Național Ceahlău (I)

Joi, 1 septembrie 2016 a fost pusă în circulație o emisiune filatelică având în compunere douăsprezece mărci poștale care prezintă imagini ale florei și faunei existente în perimetrul Parcului Național Ceahlău. Detalii aici :  http://romfilatelia.ro/ro/iubeste-natura-parcul-national-ceahlau/

Sunt multe păreri exprimate de filateliști colecționari, referitoare la calitatea timbrelor (culorile de fundal la unele din timbre este prea închisă), corecta prezentare a denumirii  florilor. Spe exemplu, gențiana este denumită generic. Corect ar fi fost să îi fi spus gențiana galbenă sau ghințura galbenă (Gentiana lutea)

Cu timbrele emisiunii și cărțile poștale ilustrate editate de Allex Collection,  am realizat ilustrate maxime, obliterând cu ștampila prima zi a emisiunii București, 01.09.2016, la Oficiul Poștal 37.

Referitor la concordanța de loc, justific cu faptul că multe din plantele ilustrate pe timbre se găsesc și în  zona de sud a țării în grădini botanice, etc. Acestă justificare o am și pentru animalele și păsările prezentate, care în sezonul rece, migrează către sud,  unele rămânând aici peste iarnă, altele ajungând pană în nordul Africii.

 

 

 

F1

 

Crinul de pădure (Lilium martagon)

Este o specie de plante din ordinul Liliales, familia Liliaceae care preferă zonele montane din Europa Centrală, de Est, de Sud-est și Asia. În România se întâlnește în luncile montane până la altitudinea de 2400-2500 m. Înflorește în iunie-iulie. Poate fi ușor recunoscut după petalele mari, încovoiate. Planta are înălțimea de 30-100 cm. Florile sunt gălbui, roz, de roșu aprins, cu mici pete mai închise la culoare. În trecut i-au atribuit forțe magice, i se culegeau bulbii galbeni-aurii, din care sperau să obțină aur. Este o specie rară, ocrotită!

Crinul de pădure este o plantă erbacee, perena, întâlnită prin pădurile de foioase, prin fânețe și locuri stâncoase de la câmpie până în regiunea montană.

Detalii : http://visitromania.info.ro/site/crinul-de-padure/

 

 

 

F2

 

 

Floarea de colț (Leontopodium alpinum)

Numită și floarea reginei sau albumița, această plantă reprezintă o raritate fiind declarată monument al naturii și ocrotită prin lege.

În mediu natural, în țara noastră ea se găsește în Munții Carpați, dar poate fi cultivată si in zone ce imită condițiile naturale – zonele alpine și subalpine –  pe stânci calcaroase cu bună expunere la soare.

Planta perenă, erbacee, cu creștere redusă (cca 20 cm), apare în pâlcuri izolate pe stâncile golașe și însorite.

Frunzele alungite, sau liniar-lanceolate, de culoare verde deschis formează la baza plantei mici rozete. Din mijlocul acestora ies tulpinile ce poarta flori singulare sau în inflorescențe.

Toate părțile plantei sunt acoperite de perișori, alburii foarte fini, ce îi conferă un aspect catifelat și feeric.

Detalii :

http://www.gradinamea.ro/Floare_de_colt___si_in_gradini_6491_536_1.html

 

 

 

F3

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Este o plantă din genul Hepatica, familia Ranunculaceae. Este o plantă endemică, rară, ce se dezvoltă la altitudini înalte în Carpații României. Delicată și gingașă, crucea voinicului poate fi cultivată și în grădinile decorative.
Frunzele sale trilobate, specifice plantelor din genul Hepatica, stau la baza denumirii pe care a primit-o acest gen. Planta produce flori albastre, mai rar albe sau roz, începând cu luna februarie și pana în luna mai. Mărimea lor este de 4-6 cm. Crucea voinicului nu este o plantă înaltă; dimensiunea maximă de circa 20 cm este o altă trăsătură adaptativă.

Alte informații : http://www.gradinamea.ro/Crucea_voinicului__Hepatica_transsilvanica__9511_536_1.html

 

 

 

F4

 

Arnica (Arnica montana)

Arnica este o specie de plante din genul Arnica, familia Asteraceae, ce crește în regiunile de munte, împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. Denumiri populare : podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor,  iarba soarelui, țâța oilor.Plantă perenă, care crește în regiunile montane, are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins, care înfloresc vara pe tulpini lungi şi păroase. Frunzele sunt ascuțite şi dispuse radial în jurul bazei. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc „arnikos” – pielea mielului.

Detalii :

http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/arnica-arnica-montana-11440028/

 

F5

 

Gențiana (Gentiana lutea)

Gențiana este o plantă erbacee pusă sub protecția legii și declarată monument al naturii, pentru pericolul actual de a dispărea din flora autohtonă. Aceasta  crește în flora spontană a  României din zona de câmpie până la cea subalpină, la marginea pădurilor.

Există 4 mari specii de gențiană, și anume:

– gențiana galbenă (Gentiana lutea) – are o alură impozantă, ajungând la înălțimi de 60-120 cm, având o rădăcină puternică, groasă, maronie la exterior şi gălbuie la interior; tulpina este erectă, goală la interior, iar pe aceasta sunt așezate frunze mari, oval-eliptice, a căror dimensiune scade spre partea superioară a tulpinii; florile se pot găsi în partea superioară a tulpinii, sunt așezate în cime, iar culoarea este galben-aurie, iar  semințele sunt plate și foarte ușoare.

– gențiana roșie (Gentiana purpurea), deosebindu-se prin florile în formă de clopoțel, galbene la interior și roșii aprins la exterior.

– genţiana pătată (Gentiana punctata), ce se deosebește prin florile galbene stropite cu puncte negre

– genţiana pannonica ce are zimții caliciului arcuiți spre spate, de culoare grena-violet.

În scop terapeutic se folosesc rizomii şi rădăcinile recoltate din luna august până toamna târziu.
Detalii :

http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/gentiana-gentiana-lutea–11661031/

http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/14573/ghintura-galbena-gentiana-lutea-o-planta-cu-proprietati-magice/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghin%C8%9Bur%C4%83_galben%C4%83

 

 

F6

 

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)

Plantă perenă cu tulpina înaltă de 15-50 (70) cm.S-a răspândit pe scară largă, din Asia până în Europa si Oceanul Pacific. Cu toate acestea, în Europa planta a devenit tot mai rară, iar în unele locuri a dispărut complet. Din acest motiv, în prezent multe țări o consideră plantă protejată. În România, papucul doamnei este o plantă protejata încă din 1938. Grație unor organizații, au fost realizate proiecte de înmulțire „in vitro” pentru repopularea zonelor în care aceasta a fost distrusă.

Papucul doamnei este o plantă anuală, care răsare primăvară. Tulpina prezintă numai 3-5 frunze și o singură floare în vârf, asemănătoare unui mocasin, aspect care i-a adus și numele de „papuc”.

Detalii :

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/papucul-doamnei-o-floare-rara-in-romania-163788.html

 

 

 

 

 

Publicitate

About alex.antonache

Colectionez marci postale, ilustrate maxime, plicuri prima zi, intreguri postale, carti postale si alte piese cuprinse in domeniul filateliei.Imi exprim speranta ca postarile mele sa fie apreciate de vizitatori.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: